Ana Padurariu » Passion

_-_-_

Ana — Tue, 12 Feb 2013 14:57:59 +0000

in mine sunt paduri

si rauri

cu iepurasi cretini pe nuferi.

in mine sunt vulcani adanci

si spini

cu dureri insangerate pe varfuri.

in mine sunt prapastii

si cosmaruri

cu fluturi spanzurati in lanturi.

^^^^

Ana — Tue, 05 Feb 2013 15:19:26 +0000

noi facem dragoste în praf de lună,

în abur de pădure, în ceață care gâdilă,

în râuri tulburi și-n cârduri de nori,

în spuma zilelor noi facem dragoste,

noi facem dragoște-n șosete.

>

Ana — Wed, 09 Jan 2013 12:18:25 +0000

Pentru ca ma citesti ca pe o carte-ntredeschisa,

ma faci sa vreau sa ma ascund de tine tot mai tare.

Si caut sa descopar cum sa pot sa furisez din mine tot mai mult,

de teama sa nu ma ajungi la ultima pagina si sa nu fi fost cum iti inchipui.

,,,,,,,,,,,,

Ana — Fri, 23 Nov 2012 11:32:58 +0000

iubeste ma ca un bolnav si ca un psihopat,
sufoca-ma cu mainile goale.
zideste in fiinta mea ferestre mari, adanci.
o sa le sparg cu pietre,
alunga-te din mine si ia-ma cu tine.

***

Ana — Fri, 16 Nov 2012 12:00:39 +0000

Carolina: “- Am o intrebare, totusi. De ce oamenii sunt atat de lasi si nu-si asuma sa iubeasca alti oameni?”

Harold: “- Pentru ca iubind, draga mea Carolina, exista riscul ca iubirea, la un moment dat, sa iti fie luata. Sa plece odata cu cel asupra caruia tu ai proiectat toata splendoarea si minunatia si margaretele din lume. Si atunci te simti in pula goala si in slapi, pe plaja la costinesti, iarna. Si e greu de dus. Doar caprioarele pot duce. Si duc.”

foto: klimt, der kuss

|||

Ana — Fri, 19 Oct 2012 09:14:24 +0000

mamele sunt frumoase, malele sunt bljajine si mladioase

mamele au parul fin, mamele sunt duioase.

mamele au mainile moi, ele au voce amara

ele stiu cand sa spuna buna ziua si iar ploaua afara.

mamele au multi te iubesc in ventricol

mamele soptesc linistea foarte usor

ele sunt calde si au gene de fluturi

mamele nasc fiice la fel ca mamele insasi.

mamele vin in camera pe furis

mamele miros a lavanda si-a zmeuris

ele stiu sa-ngrijeasca aproapele, departele, catelul, pisica

au sau n-au voce, te-ncanta cu muzica.

mamele sufla in ciorba zambind

si spun noapte buna pentru copii adormind

mamele sunt ca o cutie cu amintiri,

dar mamele sunt mereu zidite-n cladiri.

sursa foto: Norbert Rosing

_._

Ana — Wed, 22 Aug 2012 11:03:57 +0000

te am vazut din spate cu o blonda mergand si nu cred c-o sa pot sa-mi scot din cap asta curand,

am tacut si am plans pe un umar brunet, viata merge-nainte cu dureri in piept.

mi-e greu sa te scot din mine, sa te alung, esti acolo, esti in ventricol nu pot sa te arunc.

te simt cum te zbati, nu pot sa te-ajut, raman cu nodul in gat de cand te-am vazut.

te doare? te doare! pe mine ma doare? ma doare tare! tare…

>>>

Ana — Thu, 28 Jun 2012 13:01:29 +0000

au îmbătrânit burlanele casei, mama

și scârțâitul cântă lin în dunga porții

am optzeci de ani astăzi, mama

stau și te aștept în umbra nopții.

mâna ta stângă-i caldă încă, mama

o simt pe frunte cum se zbate

am sufletul ca beciul casei, mama

sufocat, ud, pustiit, întunecat și rece.

Ana — Wed, 16 May 2012 09:55:34 +0000

sunt gravidă cu mine însămi de când mi-am pus sufletul în mâinile tale bolnave de parkinson.
în noaptea aia în care am venit la tine și-n care eram cam beată ca să mai fiu adevărată.
atunci pe loc nu mi-am dat seama, iar când m-am trezit a doua zi, mă simțeam de parcă fusesem cu tine într-o excursie în Nepal.
când m-am întors acasă și mi-am dat sutienul jos, am observat că nu-i.
îl uitasem în mâinile tale bolnave de parkinson.
nu știu dacă l-ai simțit sau poate nici n-ai observat că ți l-am pus între palme.
probabil deja l-ai scăpat cu un tremurat sau poate l-ai spălat de pe tine, la duș.
oricum, e chinuitor să-mi dau seama că sunt însărcinată cu mine însămi, după o excursie în Nepal.
pentru că îmi simt uterul cum crește și mă doare ca o buză de prăpastie sub o talpă înfricoșată.
mă simt pe mine în mine cum mă zbat și vreau să ies, să mă nasc prematur, nu mai vreau să dospesc în mirosul de carne vie care pulsează cald.
am patru luni azi și burta începe să mi se vadă. atinge-o cu mâinile tale bolnave de parkinson, poate-a rămas o brumă de suflet uitată în palmă.

!

Ana — Sun, 22 Apr 2012 14:39:28 +0000

ți-am făcut puțin loc în ventricolul stâng

și-acum te-aștept să vii cu mersul tău nătâng.

nu e mult loc, dar e destul

să-ți pui umbrela, tenișii și pardesiul.

păstrează-ți sufletul, dar nu-l uita

o sa-l primesc încet, cândva.

poate la curațenia de toamnă

găsim un loc în atriu sau în vena cavă.